Festivalului-Concurs Internaţional de Creaţie Literară „Avangarda
Colocviul „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine”
S-a desfăşurat la Colegiul Naţional „Ferdinand I” , Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Colegiul Economic „Ion Ghica”, Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare”, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” şi Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N.V. Karpen”
Colegiul Naţional „Ferdinand I”:
Cuvintele continuă să-şi păstreze puterea
Festivalul-Concurs Internaţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII”, organizat de Fundaţia Culturală „Georgeta şi Mircea Cancicov”, a prilejuit vineri, 14 octombrie, o întâlnire în amfiteatrul Colegiului Naţional „Ferdinand I” a elevilor cu unii dintre scriitorii participanţi la acest eveniment literar. Au fost invitaţi criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu, poetul şi criticul literar Paul Aretzu, redactor-şef al revistei „Ramuri”, prozatorul Aurel Maria Baros, preşedintele Secţiei de proză Bucureşti a ASB, poetul Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi si traducătorul Jan H. Misjkin din Olanda. Postura de moderator al întâlnirii i-a revenit poetului băcăuan Victor Munteanu, preşedintele amintitei fundaţii.
Pentru prezentare, scriitorii, cu excepţia lui Alex Ştefănescu, au ales soluţia optimă de a citi din creaţia proprie. Contrar obişnuinţei în asemenea situaţii, asistenţa a aplaudat cu convingere poemele citite, selectate pe gustul publicului tânăr. În ton cu tematica propusă - „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine” -, Alex Ştefănescu a vorbit despre nevoia de literatură, subliniind ideea că oamenii care nu citesc devin mai urâţi, şi această urâţenie se poate vedea cu ochiul liber pe stradă. Completând cele afirmate, Paul Aretzu a evidenţiat faptul că lectura e, totodată, şi cel mai bun antidot împotriva prostiei, una dintre bolile cele mai grave ale societăţii noastre.
Centrul de greutate l-a constituit partea a doua a acestei manifestări, în care rolurile s-au inversat, elevii preluând iniţiative prin întrebările adresate invitaţilor. S-au pus în discuţie chestiuni de maximă actualitate: promovarea scriitorilor români şi diferenţa dintre generaţiile literare (Mădălina Toader, Lorena Chiharoi); ecuaţia dintre pasiune şi raţiune în actul creator (Monalisa Iştoc); degradarea morală a lumii contemporane (Giorgiana Buzuleac); căutarea liniştii interioare în agitaţia vieţii cotidiene (Livia Ardeleanu); demonetizarea cuvintelor şi deruta axiologică (Veronica Iştoc, Daliana Popa).
Răspunsurile creatorilor au arătat, în anumite probleme, o unitate de vederi. Cu toţii au fost de acord în privinţa receptării defectuoase a literaturii în şcoală şi a importanţei majore a criticii, revistelor şi cenaclurilor literare. În acest sens, opţiunea lui Alex Ştefănescu, concretizată în practica scrisului, este a unei critici accesibile, orientate către cititor şi eliberată de prejudecăţi scientiste. Criticul ar trebui să fie pasionat de cărţi şi să scrie cu aceeaşi pasiune, dar să pună pe prim-plan raţiunea în existenţa sa socială. Sarcina lui este dificilă întrucât trăim o perioadă în care mii de români încearcă să devină scriitori. Numai timpul va cerne valorile autentice (adevăr susţinut şi de Paul Aretzu), de aceea literatura contemporană rămâne mereu o problemă. Cuvintele continuă să-şi păstreze puterea, însă, din păcate, cei ce le utilizează nu o cunosc îndeajuns.
În alte privinţe, punctele de vedere ale scriitorilor s-au diferenţiat. După Victor Munteanu, deteriorarea morală a vremurilor de acum ar fi din cauza lipsei de cultură (se citeşte prea puţin!), în timp ce Vasile Tărâţeanu şi Paul Aretzu au motivat fenomenul prin ruperea legăturii esenţiale cu tradiţia. Din perspectiva lui Alex Ştefănescu, omul zilelor noastre se degradează în măsura în care vrea să-şi satisfacă prea repede plăcerile, căzând, astfel, în animalitate. Regăsirea de sine, pe de altă parte, atât de necesară în creaţie şi în lectură, presupune renunţare, uneori sacrificiu, inacceptabil pentru mentalitatea actuală, a mai afirmat criticul. Accesul la liniştea interioară, crede Paul Aretzu, nu e posibil fără rigoarea unei discipline autoimpuse.
S-au spus destule vorbe cu folos la această întâlnire, pe fondul unui real interes cognitiv şi al unei mişcări vii a gândirii, în afara formalismului şi convenţionalului. Vedeta a fost, cum era şi de aşteptat, Alex Ştefănescu, acest patriarh al criticii literare româneşti, un model de echilibru, seninătate şi tinereţe spirituală, fără ca restul invitaţilor, oameni de certă vocaţie, să distoneze. Elevii au avut şansa de a vedea cu ochii lor ce înseamnă să fii firesc în cultură şi să înţeleagă cultura ca mod de viaţă.
Prof. Gruie PITICAR
Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”:
Un regal de idei
Poeţii Ileana Mălăncioiu şi Valeriu Stancu (amândoi, deopotrivă admirabili publicişti şi prozatori), împreună cu eminenta traducătoare din lirica elenă Sorina Munteanu, moderaţi de subsemnatul, ne-am întâlnit cu un amfiteatru arhiplin de elevi şi „dascăli” spre a discuta despre cultură şi buna literatură, în cadrul Festivalului „Avangarda XXII”. A fost, fără exagerare, un „regal” de idei, simboluri şi metafore oferite de binecunoscuţii autori, disponibili cu inima deschisă spre confesiuni şi lecturi dintre cele mai substanţiale din creaţia proprie, dar şi făcând elogiul operei celui sărbătorit în toamna aceasta la 130 de ani de la naştere, l-am numit pe George Bacovia, această magistrală „şcoală de poezie” a veacului trecut.
Nu au lipsit criticile la adresa sistemului (mai bine zis „nesistemului”!) practicat de diriguitorii „postdecembrişti” ai culturii noastre, dar şi încrederea în latenţele crescătoare ale „împătimiţilor” din ţara lui Eminescu, Enescu, Bacovia, Alexandri, Enescu, Blaga, Grigorescu, Arghezi ş.a.m.d. S-au apaludat la „scenă deschisă” lecturile şi punctele de vedere exprimate de scriitorii oaspeţi, în speranţa succesului unor viitoare reîntâlniri.
Calistrat COSTIN
Notiţele unui participant
Pe 14 octombrie, amfiteatrul Colegiului Naţional „Vasile. Alecsandri” a găzduit un colocviu cultural ce a avut ca temă de dezbatere „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine”. Acţiunea s-a desfăşurat sub patronajul Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov”, care a organizat anul acesta ediţia a X-a a Festivalului-Concurs Internaţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII”.
La eveniment au participat Calistrat Costin, scriitor şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Filiala Bacău, poeta Ileana Mălăncioiu, poetul, publicistul şi traducătorul Valeriu Stancu şi Sorina Munteanu, eseistă şi traducătoare.
Cei patru oaspeţi le-au vorbit elevilor despre importanţa rolului pe care oamenii de cultură îl au în formarea unei opinii cât mai obiective despre societate. Ileana Mălăncioiu a deschis dezbaterea printr-un discurs în care a pus accentul pe nevoia de libertate spirituală a artistului. Pentru a ilustra mai bine acest fapt, poeta a făcut o paralelă între drepturile pe care scriitorii le aveau în timpul regimului comunist, când cenzura îşi punea decisiv amprenta asupra creaţiilor literare, şi cele pe care le au acum, în societatea contemporană.
Dincolo de acest aspect, cu ocazia împlinirii a 130 de ani de la naşterea poetului George Bacovia, cei prezenţi nu au ratat ocazia de a aduce în atenţia publicului frumuseţea şi naturaleţea versurilor scriitorului. Invitaţii au afirmat la unison că, în ciuda unor imagini artistice care, la prima citire, dau un aer uneori sinistru creaţiilor, opera bacoviană nu este deloc atât de tristă şi apăsătoare pe cât a intrat ea în conştiinţa publicului. Scriitorul Valeriu Stancu - redactor-şef al revistei „Cronica” de la Iaşi - a anunţat că lucrează la un volum prin care speră că va „schimba concepţia publicului despre opera bacoviană”.
Întâlnirea s-a încheiat cu lecturarea câtorva poeme de către autorii înşişi şi împărtăşirea opiniilor, atât din partea elevilor, cât şi a profesorilor, despre subiectul discuţiei. „Nu este pentru prima oară când, alături de Fundaţia <<G. M. Cancicov>>, organizăm astfel de activităţi. Considerăm deosebit de importante aceste întâlniri, în care elevii au posibilitatea de a adresa întrebări despre ce înseamnă a fi scriitor unor personalităţi avizate să ofere un răspuns. Încercând să formăm tânăra generaţie, avem grijă să le oferim elevilor cele mai bune modele”, a declarat prof. Ramona Mocanu.
Bogdan PETREA – elev
Colegiul Economic „Ion Ghica”:
Poezia salvează economia! salvează economia!
Aflându-se la a X - a ediţie, Festivalul-Concurs Internaţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII”, desfăşurat în perioada 13 - 15 octombrie, se înscrie, an de an, în suita celor mai remarcabile manifestări culturale, prin consistenţa, diversitatea acţiunilor şi deschiderea către publicul tânăr din Bacău. Vineri, 14 octombrie, scriitorii prezenţi la Festival au participat la un Colocviu itinerat prin colegiile băcăuane, având ca temă orientativă „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine”.
Am avut privilegiul să moderez întâlnirea cu elevii din Colegiul Economic „Ion Ghica” (care a sărbătorit anul acesta, cu fastul cuvenit, 90 de ani de la înfiinţare), unde s-au deplasat scriitorii: Simona-Grazia Dima (Bucureşti), Valeria Manta Tăicuţu (Râmnicu Sărat), Dumitru Augustin Doman (Piteşti), Dan Bogdan Hanu (Iaşi), Doru-Viorel Ciucescu (Bacău).
Într-o sală de festivităţi modernă, de curând dată în folosinţă de actualul director, Neculai Terente, elevii diferitelor clase au umplut până la refuz spaţiul, fremătând de nerăbdare pentru a se întâlni cu scriitorii anunţaţi. Pentru un timp, vasul sufletesc al tinerilor a luat forma poeziei, a frumosului, semn că această vârstă se constituie pe un sol cultural şi un fond aperceptiv modelabile, în funcţie de măiestria pedagogului olar.
Subsemnatul, ca moderator democrat, am lăsat scriitorilor libertatea de a se prezenta ca oameni şi ca producători de literatură. Aşa cum se cuvine, am dat întâietate doamnelor. Am selectat din expunerile lor datele esenţiale atât ale biografiei exterioare, cât şi ale celei interioare.
Simona - Grazia Dima - poetă, eseistă, critic literar, traducătoare, publicistă şi editoare. A publicat 11 volume de poezie, un studiu de critică literară despre scriitorii francezi simbolişti ca modele pentru poeţii români contemporani şi o carte de eseuri. I-au apărut numeroase articole în diferite periodice din ţară. Filiala Uniunii Scriitorilor din Timişoara i-a decernat premiul pentru poezie în 1998 pntru cartea Confesor de tigri.
Valeria Manta Tăicuţu (născută la Comăneşti), profesoară de limba română la Râmnicu Sărat, poetă, prozatoare, critic literar; preşedinta Asociaţiei Culturale „Valman”, redactor-şef al revistei „Spaţii Culturale”.
A publicat trei volume de proză, două cărţi de poezie, un tom de critică literară şi o antologie a basmului cult.
A primit câteva premii pentru cărţile publicate.
Dumitru Augustin Doman - poet, prozator, critic literar, publicist. A publicat cinci cărţi de beletristică, două volume de critică literară; în pregătire alte două cărţi de critică literară: „Spectacolul literaturii” şi „Scriitorii şi securitatea”. A colaborat la numeroase reviste literare cu articole, în special, pe teme literare. A primit premii acordate de reviste literare şi cu prilejul unor festivaluri - concurs de literatură.
Dan Bogdan Hanu (absolvent al Liceului „G. Bacovia” din Bacău) - membru al Uniunii Scriitorilor. De profesie inginer, în prezent universitar la Facultatea de Geologie, cu doctorat în Magnometrie.
Poet de o rară sensibilitate, a publicat cinci cărţi de versuri şi a primit şase premii, acordate de diferite societăţi culturale şi reviste. În anul 2000 i s-a decernat Premiul Naţional de Poezie de către un juriu prezidat de Laurenţiu Ulici, pentru volumul de debut Vindecarea de simetrie. Colaborează la principalele reviste de literatură din ţară.
Doru-Viorel Ciucescu, profesor univ. dr. inginer, prozator şi publicist. Membru stagiar al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor. A publicat cinci cărţi de proză. Este autor al multor articole, în special pe teme de cultură şi civilizaţie mondială.
După ce, ca moderator, i-am făcut pe elevi să înţeleagă că participă la o lecţie interactivă de literatură în care scriitorii prezenţi îi vor provoca, prin citirea unor texte din propria lor creaţie, să recepteze în mod conştient valorile artistice contemporane şi cele care apar, având în vedere că şcoala îi pregăteşte pentru o cultură care a fost necesară, desigur, dar nu suficientă, pentru că noi toţi trăim în prezent. Din acest punct de vedere, diferite studii consideră că şcoala se află într-un impas axiologic, drept pentru care se vorbeşte tot mai des de criza lecturii.
Ca la oficierea unei slujbe, elevii au ascultat în linişte, cu mare bucurie, textele citite de autorii lor. Cea care a deschis festinul confesiunii, prin propria-i creaţie, a fost poeta Simona-Grazia Dima, cu lecturi din volumul proaspăt apărut, Interiorul lucrurilor, titlu emblematic pentru teoria existenţei sacrului în profan, denumită de Mircea Eliade, hierofanie.
Cu mult interes a fost ascultată Valeria Manta Tăicuţu, care a făcut o pertinentă prezentare a revistei mai sus pomenite.
Dumitru Augustin Doman propune spre lectură un poem din volumul Moartea noastră cea de toate zilele. Receptorii din sală au înţeles mesajul ideatic transmis de poem; drumul de iniţiere spre desăvârşire trece prin moarte. În cuvântul său i-a îndemnat pe elevi să nu accepte o eventuală ofertă a destinului de a deveni poeţi; este o cruce prea greu de purtat. Eu cred, şi autorul mi-a confirmat, că, de fapt, este o discretă afirmaţie prin negaţie, invitându-i pe elevi să aleagă drumul regăsirii fiinţei prin poezie.
Discret, ca o adiere de vânt, Dan Bogdan Hanu, acest „arhitect al poemului” (Al. Cistelecan), a citit două texte sugestive pentru arta de orfevrier practicată de autor.
Lectura unui fragment din lucrarea Mâncătoarele de ruj din Casablanca a captat atenţia ascultătorilor şi a confirmat mărturisirea autorului, Doru Ciucescu: „În toate scrierile mele, beletristice sau publicistice, am încercat să instruiesc şi, totodată, să delectez”.
A urmat un dialog viu, sincer, între scriitori şi elevi, în care aceştia din urmă au pus întrebări interesante, provocatoare, spontane, neformulate de dascălii lor, aşa cum, de obicei se întâmplă.
Pentru a direcţiona discuţiile către tema colocviului, le-am explicat elevilor că scriitorii nu pot influenţa „spiritualitatea de mâine”, dacă nu le sunt citite cărţile. Pentru că cititul nu-i numai o chestiune de strictă informaţie, ci şi una care te ajută să foloseşti bine limba şi să gândeşti. Lectura trebuie să fie, în primul rând, efectul unei nevoi de a înţelege ce-i cu tine şi cu lumea în care vieţuieşti.
Nu ştiu dacă elevii s-au lăsat convinşi de această pledoarie, pentru că prima întrebare s-a referit chiar la acest fenomen. De ce nu mai citesc elevii? Răspunsul a venit prompt din partea unei eleve. „Lipsa plăcerii sau dezinteresul pentru lectură în general caracterizează elevul acestor timpuri, pasionat de muzică, internet, jocuri şi distracţii cotidiene”. Intervenţia altei eleve vine să completeze această explicaţie. „Realitatea virtuală şi imaginile de sinteză i-au cucerit definitiv şi irevocabil pe tinerii de astăzi, <<reuşind>>, ca efect colateral, să-i îndepărteze de filele cărţilor.”
Prin răspunsurile lor, scriitorii au încercat să fie cât mai persuasivi, amintindu-le elevilor că „literatura ne poate ajuta să regăsim paradisul originar, să diminuăm existenţa pseudovalorilor în aceste nefaste vremuri pe care le traversăm” (Valeria Manta Tăicuţu); „lectura instruieşte şi delectează” (Doru Ciucescu); „cititul poate fii o ofertă de plăcere, o fericire, care te ajută să pătrunzi în interiorul lucrurilor” (Simona-Grazia Dima); „prin locuire în universul cărţii poţi convieţui mai uşor cu Moartea noastră cea de toate zilele” (Dumitru Augustin Doman); „prin poezie se va produce Vindecarea de simetrie” (Dan Bogdan Hanu).
Alte întrebări de tipul: „Cum devii scriitor?”, „Cum descoperi dacă ai ta lent?”, „Cum pot deveni un cititor pasionat de literatură?”, „Cum poţi delimita valoarea de non valoare în alegerea cărţilor”? etc. au fost formulate de o serie de participanţi.
Pentru că „timpul nu mai avea răbdare”, răspunsurile au fost formulate succint, urmând ca dialogul elevilor să continue la clasă cu dascălii lor de limba română. În încheiere am ţinut să amintesc asistenţei o mărturisire făcută de Zoe Dumitrescu Buşulenga: „Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumuseţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune”.
Pentru modul civilizat de a se comporta, pentru întrebările inteligente pe care le-au formulat, pentru felul în care au interacţionat, elevii acestui colegiu merită nota 10. Iar profesorii de limba română, păstoriţi de Dan Petre, şef de catedră, merită toată preţuirea noastră. Reuşita acestei manifestări culturale dovedeşte că direcţiunea şcolii este preocupată nu numai de infrastructura materială, ci şi de cea spirituală a instituţiei pe care cu succes şi cu bune rezultate o conduce.
Cu siguranţă că viitorii economişti ai Colegiului „Ion Ghica”, devenind cititori pasionaţi de poezie, vor salva o economie românească, aflată „la pământ”.
Daniel NICOLESCU
Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare”:
Mult mai mult decât o lecţie de dirigenţie
Vineri, 14 octombrie a.c., la Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan cel Mare” a ajuns cea de-a X - a ediţie a Festivalului „Avangarda XXII” cu colocviul itinerant „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine”.
Membrii catedrei de limba şi literatura română de la colegiul nostru au prilejuit, astfel, o întâlnire culturală între scriitori şi elevi.
Oaspeţii, poeţii Rodian Drăgoi (Bucureşti), Cristina-Emanuela Dascălu (Iaşi), Mircea Bostan (Roman) şi Carmen Voisei (Bacău), avându-l ca moderator pe scriitorul şi universitarul băcăuan Ştefan Munteanu, au susţinut prelegeri despre poezie şi actul scrisului, în general, şi despre rolul creatorului în pregătirea tineretului pentru confruntarea cu viitorul.
Liceenii - prin intervenţiile făcute - s-au arătat interesaţi în special de legătura dintre poezie şi viaţa contemporană de zi cu zi, dar şi de preocuparea constantă a poeţilor, prozatorilor, dramaturgilor, criticilor literari şi eseiştilor moderni de a surprinde aspectele profunde ale vieţii, într-o societate secularizată aflată în permanentă schimbare şi, mai ales, într-o alarmantă criză spirituală.
Mariana CRĂCIUN
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”:
„Limba este întâiul mare poem al unui popor”
Peste 150 de elevi însoţiţi de profesorii Catedrei de Limba şi Literatura Română a Colegiului Tehnic „Anghel Saligny”, împreună cu invitaţi de prestigiu naţional şi internaţional (Peter Sragher, poet, jurnalist, traducător, eseist, Bucureşti; Ştefan Ion Ghilimescu, poet, critic, istoric literar, eseist şi publicist, Târgovişte, Nicolae Mihai, poet, publicist, Bacău, Mara Paraschiv, poet, Bacău) au participat activ la un colocviu cu tema: „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine”.
Dezbaterea (moderator: subsemnatul) a revelat adevărul că spiritualitatea de azi şi de mâine nu se configurează comod (de la sine), într-un secol în care primează civilizaţia divertismentului agresiv, frustrarea copiilor şi adolescenţilor prin non-educaţie, condamnarea tinerilor la de-personalizare, absenţa transparenţei, zombificarea/mancurtizarea de sorginte comunistă ce se generalizează, încât toate aceste boli ale prezentului, şi fiecare în parte, duc la pierderea tradiţiei, a istoriei, a familiei iar, în final, la încetarea dialogului cu Dumnezeu, la pierderea gândirii umaniste şi religioase, la pierderea credinţei, într - un cuvânt, la dezumanizare. Într-un asemenea context, rolul scriitorului, considerat o „instituţie autonomă”, devine de neînlocuit. Punctul de vedere al Catedrei de Litere a fost exprimat de coordonatorul acesteia, prof. Loredana Iacobeanu: reîntoarcerea la lectură (după princi-piul: literatura se face - receptează - prin cultură, iar cultura, prin lectură).
Ştefan Ion Ghilimescu a definit scriitorul drept „un animal ciudat ce scrie pentru un viitor al trecutului”, scrisul, „un viciu” necesar umanităţii, iar scriitura, „un miracol” ce configurează conexiuni cu totul noi şi-n acelaşi timp vechi, între tipurile de gândire operaţională (gândirea mitică, poetică, religioasă, matematică, filosofică etc.).
Mara Paraschiv (consacrată în literatura pentru copii) a subliniat efectul Poeziei - ca dimensiune universală a spiritului omenesc - asupra educaţiei de azi şi de mâine.
Peter Sragher (şi artist fotograf cu expoziţii în Bucureşti, Austria, dar şi Slobozia) nu şi-a dezminţit nici de această dată talentul de poet născut, vorbindu-le elevilor, care l-au ascultat într-o linişte de catedrală, direct în limbajul poeziei .
Acelaşi limbaj al comunicării prin Text l-a adoptat şi Nicolae Mihai, revelând amfitrionilor „poezia cea de toate zilele” (am folosit ti- tlul unui poem din recentul său vol. Din amneziile unui condamnat la viaţă).
Lectura artistică, în limba engleză, a poetului Peter Sragher, dintr-un admirabil poem al său despre toamnă, a (re)confirmat aserţiunea lui Lucian Blaga: „Limba este întâiul mare poem al unui popor”.
Amfitrionii, convinşi de invitaţi că poezia este o muzică a sufletului, un limbaj universal, nu şi-au pierdut, însă spiritul interogativ şi au restabilit repede un dialog pornit de la întrebări incomode de tipul: În ce anotimp se află literatura contemporană? (o elevă de clasa a IX - a); Se vor mai naşte scriitori adevăraţi?! Care este firul Ariadnei în „savana”/labirintul literaturii contemporane? Cum acţionează concret o operă de artă la formarea spiritualităţii unui adolescent? etc. Prilej fericit, pentru Ştefan Ion Ghilimescu, dar şi pentru ceilalţi invitaţi, de a dialoga cu elevii şi profesorii Colegiului, despre faptul că atunci când „plouă în deşert” apar şi scorpionii…, despre efectul de realitate al operelor artistice, despre ce înseamnă un scriitor adevărat, despre valoarea cognitivă, estetică şi educativă a literaturii române şi universale…
Tânăra profesoară Loredana Iacobeanu a insistat pe lectura capodoperelor şi pe necesitatea scriitorului contemporan de a fi un model pentru generaţiile de azi şi de mâine. E greu, însă, să cuprinzi în cuvinte şi într-un spaţiu limitat starea de poezie, interesul real şi spiritul interogativ al amfitrionilor noştri. Tocmai aceste semne încurajatoare potenţează / cresc - în opinia noastră - obligaţia scriitorilor de azi de a se implica activ în viaţa cetăţii. Concluzia: scriitorul este, prin excelenţă, o fiinţă dialogică ce are de îndeplinit o misiune divină: salvarea tinerilor de astăzi şi de mâine de pericolul sălbăticirii „în costum şi cravată”. Mulţumiri amfitrionilor noştri pentru arta dialogului!
Petre ISACHI
Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N.V. Karpen”:
De la rock la poezia lui Bacovia
Cea de a X-a ediţie a Festivalului-Concurs Internaţional de Creaţie Literară „Avangarda XXII” a prilejuit cadrelor didactice şi elevilor de la Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N.V. Karpen” întâlnirea cu un grup de scriitori ajunşi pe meleagurile lui Bacovia la invitaţia Fundaţiei Culturale „Georgeta şi Mircea Cancicov”.
Programat pentru ora 11, colocviul „Rolul scriitorului în formarea spiritualităţii de mâine” a debutat cu prezentarea pe oaspeţilor de onoare, oferind celor prezenţi câteva date despre scriitorii Gheorghe Andrei Neagu, redactorul-şef al revistei „Oglinda literară”, din Focşani, Ioan Pintea, redactor-şef al revistei „Mişcarea literară”, din Bistriţa, şi Ion Lupu, din Comăneşti, şi invitându-i să fie participanţi la dezbaterea propusă, adresând oaspeţilor întrebări legate de tema colocviului sau de alte subiecte de interes privind biografia literară a invitaţilor ori literatura contemporană.
Până să prindă curaj liceenii, autorul volumelor „Arme şi lopeţi”, „Moartea şobolanului”, „Tarantula”, „Templul iubirii”, „Purtătorul de cruce”, „Un securist în tranziţie”, „Nunta neagră”, „Războiul muştelor” ş.a., Gheorghe Andrei Neagu, a făcut o amplă pledoarie pentru limba română, punctând succint şi rolul pe care îl joacă scriitorul în formarea generaţiei şi a spiritualităţii de mâine.
Scriitorul focşănean a pus accent pe necesitatea lecturii, pe datoria păstrării nealterate a limbii strămoşilor atât în presă, cât şi în vorbirea curentă, pe capcanele oferite de internet şi de televiziunile tot mai mult subjugate vulgarului, non-valorilor şi agresiunilor de tot felul, pe rolul de formator al cadrelor didactice şi al familiei.
Mai apropiat de tineri ca preot paroh şi ca tată de copii de vârsta celor din sală, poetul şi eseistul Ioan Pintea s-a mişcat cu lejeritate nu doar prin literatura română, ci şi prin alte domenii, de la muzica rock la manele şi de la limbajul criptic de pe net la binefacerile internetului, dacă ştii să te foloseşti de el.
Marcat de poeziile lui Bacovia încă din anii de gimnaziu, părintele, autor al volumelor „Frigul şi frica”, „Mormântul gol”, „Grădina lui Ion” şi „Casa Teslarului” a istorisit celor prezenţi că a descoperit devărata literatură nu prin intermediul manualelor, ci prin cel al unui simplu tâmplar, care avea, însă, o bibliotecă fabuloasă şi era mereu la zi cu noutăţile editoriale. În semn de recunoştinţă, i-a dedicat, mai târziu, volumul „Cartea Teslarului”, cum tot aşa, în semn de preţuire pentru rolul jucat în formarea sa, i-a consacrat mai multe volume Monahului de la Rohia, N. Steihardt, căruia i-a îngrijit şi o bună parte din operă.
Ca autor al romanelor istorice „Ştefan Vodă al Moldovei”, „Sub Semnul Marelui Ştefan. Hemeieni 1470”, „Din Neamul Lupilor”, „Voievodul Martir”, „Vremuri zbuciumate”, Ion Lupu a fost curios să afle dacă elevii colegiului sunt informaţi în ce priveşte istoria locului, vorbindu-le, apoi, despre Curtea Domnească din Bacău şi scoţându-i din încurcătură pe neiniţiaţi, cărora le-a oferit şi răspunsurile.
La rândul nostru, pornind de la o întrebare din sală privitoare la cărţile ce ne-au marcat, am insistat pe necesitatea modelelor, prezentând asistenţei şi alte nume de băcăuani ce au lăsat urme în spiritualitatea locului, în bună parte prezentate în sumarul suitei de dicţionare „Personalităţi băcăuane”.
Timid-timid, dialogul s-a înfiripat când timpul alocat întâlnirii aproape se epuizase, dar furtunoasele aplauze de la sfârşit au fost o dovadă că dezbaterea nu i-a lăsat pe participanţi să se plictisească şi că învăţăturile ce s-au desprins le vor fi utile în formarea lor viitoare.
Cornel GALBEN
Ediţia a X – a, Bacău, 13 – 15 octombrie 2011
